8 Octombrie 2028
18th Sunday after Pentecost

No Fast

Commemorations

Our Holy Mother Pelagia (461)
Saint Thaïs the Repentant Harlot (4th c.)

Scripture Readings

John 20.1-10 (7th Matins Gospel)

1În ziua dintâi a săptămânii, Maria Magdalena s-a dus dis-de-dimineaţă la mormânt, pe când era încă întuneric; şi a văzut că piatra fusese luată de pe mormânt. 2A alergat la Simon Petru şi la celălalt ucenic, pe care-l iubea Isus, şi le-a zis: „Au luat pe Domnul din mormânt, şi nu ştiu unde L-au pus.” 3Petru şi celălalt ucenic au ieşit şi au plecat spre mormânt. 4Au început să alerge amândoi împreună. Dar celălalt ucenic alerga mai repede decât Petru şi a ajuns cel dintâi la mormânt. 5S-a plecat şi s-a uitat înăuntru, a văzut fâşiile de pânză jos, dar n-a intrat. 6Simon Petru, care venea după el, a ajuns şi el, a intrat în mormânt şi a văzut fâşiile de pânză jos. 7Iar ştergarul care fusese pus pe capul lui Isus nu era cu fâşiile de pânză, ci făcut sul şi pus într-un alt loc singur. 8Atunci celălalt ucenic, care ajunsese cel dintâi la mormânt, a intrat şi el; şi a văzut şi a crezut. 9Căci tot nu pricepeau că, după Scriptură, Isus trebuia să învie din morţi. 10Apoi ucenicii s-au întors acasă.

2 Corinthians 9.6-11 (Epistle)

6Să ştiţi: cine seamănă puţin, puţin va secera; iar cine seamănă mult, mult va secera. 7Fiecare să dea după cum a hotărât în inima lui: nu cu părere de rău sau de silă, căci „pe cine dă cu bucurie îl iubeşte Dumnezeu.” 8Şi Dumnezeu poate să vă umple cu orice har, pentru ca, având totdeauna în toate lucrurile din destul, să prisosiţi în orice faptă bună, 9după cum este scris: „A împrăştiat, a dat săracilor, neprihănirea lui rămâne în veac.” 10„Cel ce dă sămânţă semănătorului şi pâine pentru hrană” vă va da şi vă va înmulţi şi vouă sămânţa de semănat şi va face să crească roadele neprihănirii voastre. 11În chipul acesta veţi fi îmbogăţiţi în toate privinţele pentru orice dărnicie, care, prin noi, va face să se aducă mulţumiri lui Dumnezeu.

Luke 7.11-16 (Gospel)

11În ziua următoare, Isus Se ducea într-o cetate numită Nain. Împreună cu El mergeau ucenicii Lui şi norod mult. 12Când S-a apropiat de poarta cetăţii, iată că duceau la groapă pe un mort, singurul fiu al maicii lui, care era văduvă; şi cu ea erau o mulţime de oameni din cetate. 13Domnului, când a văzut-o, I S-a făcut milă de ea şi i-a zis: „Nu plânge!” 14Apoi S-a apropiat şi S-a atins de raclă. Cei ce o duceau s-au oprit. El a zis: „Tinerelule, scoală-te, îţi spun!” 15Mortul a şezut în capul oaselor şi a început să vorbească. Isus l-a dat înapoi maicii lui. 16Toţi au fost cuprinşi de frică, slăveau pe Dumnezeu şi ziceau: „Un mare proroc S-a ridicat între noi; şi Dumnezeu a cercetat pe poporul Său.”

Commemorations

Our Holy Mother Pelagia (461)

“This Saint was a prominent actress of the city of Antioch, and a pagan, who lived a life of unrestrained prodigality and led many to perdition. Instructed and baptized by a certain bishop named Nonnus (November 10), she departed to the Mount of Olives near Jerusalem, where she lived as a recluse, feigning to be a eunuch called Pelagius. She lived in such holiness and repentance that within three or four years she was deemed worthy to repose in an odour of sanctity, in the middle of the fifth century. Her tomb on the Mount of Olives has been a place of pilgrimage ever since.” (Great Horologion). The Prologue adds that Pelagia had accumulated a large fortune as a courtesan, all of which she gave away to the poor upon her conversion.

Saint Thaïs the Repentant Harlot (4th c.)

She lived in Alexandria, where, when she was seventeen, her own mother placed her in a brothel, where due to her great beauty she was able to amass some wealth. Saint Serapion (March 21), hearing about Thaïs and her way of life, was moved by God to try to convert her. He dressed himself as a soldier, found her, gave her a gold piece, and went with her to her room. When the door was shut, he put aside his tunic, revealing his monastic robe, and asked if he might speak with her. With tears he told her of the doom that awaits sinners, and of the infinite mercy of God, who desires that all should be saved and welcomes every repentant sinner. Thaïs, her heart melted by his words, ran to the public square, burned all the fine clothes and possessions that she had acquired through her trade, and went with Serapion to a women’s monastery. There he instructed her to stay secluded in her cell, beseeching God’s mercy constantly and only eating every other day; she was to do this until she was instructed otherwise. Thaïs lived in this way for three years, with such zeal that she amazed all her monastic sisters. Meanwhile St Serapion went to St Anthony the Great to ask him if God had accepted Thaïs’ repentance. Saint Anthony and his brethren spent a night in prayer and received a vision in which they were assured that Thaïs had been found worthy of God’s mercy. Returning to the monastery, Serapion made the repentant Saint leave her cell, though by now she only wished to spend her life in repentant prayer. After spending only fifteen days in the common life of the monastery, the holy Thaïs reposed in peace.