1 Corinthians 7.12-24 (Epistle)

12Celorlalţi le zic eu, nu Domnul: dacă un frate are o nevastă necredincioasă, şi ea voieşte să trăiască înainte cu el, să nu se despartă de ea. 13Şi dacă o femeie are un bărbat necredincios, şi el voieşte să trăiască înainte cu ea, să nu se despartă de bărbatul ei. 14Căci bărbatul necredincios este sfinţit prin nevasta credincioasă, şi nevasta necredincioasă este sfinţită prin fratele; altminteri, copiii voştri ar fi necuraţi, pe când acum sunt sfinţi. 15Dacă cel necredincios vrea să se despartă, să se despartă; în împrejurarea aceasta, fratele sau sora nu sunt legaţi: Dumnezeu ne-a chemat să trăim în pace. 16Căci ce ştii tu, nevastă, dacă îţi vei mântui bărbatul? Sau ce ştii tu, bărbate, dacă îţi vei mântui nevasta? 17Încolo, fiecare să rămână în starea în care l-a aşezat Domnul şi în care l-a chemat Dumnezeu. Aceasta este rânduiala pe care am aşezat-o în toate bisericile. 18Dacă cineva a fost chemat pe când era tăiat împrejur, să rămână tăiat împrejur. Dacă cineva a fost chemat pe când era netăiat împrejur, să nu se taie împrejur. 19Tăierea împrejur nu este nimic, şi netăierea împrejur nu este nimic, ci păzirea poruncilor lui Dumnezeu. 20Fiecare să rămână în chemarea pe care o avea când a fost chemat. 21Ai fost chemat când erai rob? Să nu te nelinişteşti de lucrul acesta; dar, dacă poţi să ajungi slobod, foloseşte-te. 22Căci robul chemat în Domnul este un slobozit al Domnului. Tot aşa, cel slobod care a fost chemat este un rob al lui Hristos. 23Voi aţi fost cumpăraţi cu un preţ. Nu vă faceţi, dar, robi oamenilor. 24Fiecare, fraţilor, să rămână cu Dumnezeu în starea în care era când a fost chemat.

Matthew 14.35-15.11 (Gospel)

35Oamenii din locul acela, care cunoşteau pe Isus, au trimis să dea de ştire în toate împrejurimile şi au adus la El pe toţi bolnavii.

36Bolnavii Îl rugau să le dea voie numai să se atingă de poala hainei Lui. Şi toţi câţi s-au atins s-au vindecat. 1Atunci nişte farisei şi nişte cărturari din Ierusalim au venit la Isus şi I-au zis: 2„Pentru ce calcă ucenicii Tăi datina bătrânilor? Căci nu-şi spală mâinile când mănâncă.” 3Drept răspuns, El le-a zis: „Dar voi de ce călcaţi porunca lui Dumnezeu în folosul datinii voastre? 4Căci Dumnezeu a zis: „Cinsteşte pe tatăl tău şi pe mama ta” şi: „Cine va grăi de rău pe tatăl său sau pe mama sa să fie pedepsit negreşit cu moartea.” 5Dar voi ziceţi: „Cine va zice tatălui său sau mamei sale: „Ori cu ce te-aş putea ajuta l-am închinat lui Dumnezeu” 6nu mai este ţinut să cinstească pe tatăl său sau pe mama sa. Şi aţi desfiinţat astfel Cuvântul lui Dumnezeu în folosul datinii voastre. 7Făţarnicilor, bine a prorocit Isaia despre voi, când a zis: 8„Norodul acesta se apropie de Mine cu gura şi Mă cinsteşte cu buzele, dar inima lui este departe de Mine. 9Degeaba Mă cinstesc ei, învăţând ca învăţături nişte porunci omeneşti.” 10Isus a chemat mulţimea la Sine şi a zis: „Ascultaţi şi înţelegeţi: 11Nu ce intră în gură spurcă pe om; ci ce iese din gură, aceea spurcă pe om.”

Our Holy Father Sisoës the Great of Egypt (429)

One of the greatest of the Desert Fathers, he lived in asceticism at Scetis in Egypt. After the death of St Anthony the great, Abba Sisoës became a hermit in Anthony’s cave, saying “Thus in the cave of a lion, a fox makes his dwelling.” In his own lifetime he was granted the grace to heal the sick, drive out unclean spirits, and even raise the dead.

As his death approached after a long life in the desert, his brethren gathered around him. His face began to shine, and he said, “See, Abba Anthony is here!” then, “See, the choir of the prophets is here!” Seeing that he seemed to be speaking with someone, his brethren asked him who it was. He replied, “The Angels are here, and I am asking them for time to repent.” Amazed, they asked him what he could have to repent of, to which he replied, “Brethren, I do not know if I have even begun to repent.” Finally, his face became as bright as the sun, and he said, “See, the Lord is here, and He says, ‘Bring Me the vessel of the desert.’” With this, he gave his soul up to God, and his entire dwelling was filled with light and sweet fragrance.

Some of his teaching, as told in the Prologue: “St Sisoës taught his monks: ‘When temptation comes to a man, that man must give himself over to the will of God, and acknowledge that the temptation comes upon him because of his sins. If something good comes to pass, he must acknowledge that it comes about by the providence of God.’ A monk asked him: ‘How can I please God and be saved?’ The saint replied: ‘If you desire to please God, withdraw from the world, separate yourself from the earth, leave aside creation and draw near to the Creator, unite yourself to God with prayers and tears, and you will find rest in this world and in the next.’ A monk asked Sisoes: ‘How can I acquire humility?’ The saint replied: ‘When a man learns to regard every man as better than himself, he thus acquires humility.’ Ammon complained to Sisoes that he could not memorise the wise sayings that he had read, to be able to quote them in conversation with others. The saint replied: ‘It is not necessary. That which is necessary is to acquire purity of mind and to speak from this purity, placing one’s hope in God.’”

Holy Martyrs Marinus and Martha, and those with them (269)

Marinus and Martha were wealthy Persians; but they sold all their goods and traveled to Rome with their sons Audifax, Habakkuk, Valentine, and Cyrinus, in order to venerate the holy relics of the apostles and martyrs. When the Emperor Claudius asked them why they had come so far, at such cost, to seek the dead in Rome, they answered ‘We are servants of Christ, and are come to venerate the holy apostles whose immortal souls are alive with God, that they may be our intercessors with Christ our God.’ All of them were sentenced to interrogation and to death if they would not deny Christ. Valentine, who was a priest, was handed over to a General named Asterius. When Valentine healed Asterius’ daughter, who had been blind for two years, Asterius and his entire household accepted Christ and were baptised by Valentine. All of them, along with Marinus and Martha and their family, underwent torture and death for the sake of Christ.