2 Corinthians 8.7-15 (Epistle)

7După cum sporiţi în toate lucrurile: în credinţă, în Cuvânt, în cunoştinţă, în orice râvnă şi în dragostea voastră pentru noi, căutaţi să sporiţi şi în această binefacere. 8Nu spun lucrul acesta ca să vă dau o poruncă; ci pentru râvna altora şi ca să pun la încercare curăţia dragostei voastre. 9Căci cunoaşteţi harul Domnului nostru Isus Hristos. El, măcar că era bogat, S-a făcut sărac pentru voi, pentru ca, prin sărăcia Lui, voi să vă îmbogăţiţi. 10În această privinţă, vă dau un sfat. Şi sfatul acesta vă este de folos vouă, care, de acum un an, cei dintâi aţi început nu numai să faceţi, ci să şi voiţi. 11Isprăviţi, dar, acum de făcut; pentru ca, după graba voinţei, să fie şi înfăptuirea, potrivit cu mijloacele voastre. 12Pentru că, dacă este bunăvoinţă, darul este primit, avându-se în vedere ce are cineva, nu ce n-are. 13Aici nu este vorba ca alţii să fie uşuraţi, iar voi strâmtoraţi; 14ci este vorba de o potrivire: în împrejurarea de acum, prisosul vostru să acopere nevoile lor, pentru ca şi prisosul lor să acopere, la rândul lui, nevoile voastre, aşa ca să fie o potrivire; 15după cum este scris: „Cel ce strânsese mult n-avea nimic de prisos, şi cel ce strânsese puţin nu ducea lipsă.”

Mark 3.6-12 (Gospel)

6Fariseii au ieşit afară şi s-au sfătuit îndată cu irodienii cum să-L piardă. 7Isus S-a dus cu ucenicii Săi la mare. După El a mers o mare mulţime de oameni din Galileea; şi o mare mulţime de oameni din Iudeea, 8din Ierusalim, din Idumeea, de dincolo de Iordan şi dimprejurul Tirului şi Sidonului, când a auzit tot ce făcea, a venit la El. 9Isus a poruncit ucenicilor să-I ţină la îndemână o corăbioară, ca să nu fie îmbulzit de norod. 10Căci El vindeca pe mulţi şi de aceea toţi cei ce aveau boli se înghesuiau spre El ca să se atingă de El. 11Duhurile necurate, când Îl vedeau, cădeau la pământ înaintea Lui şi strigau: „Tu eşti Fiul lui Dumnezeu.” 12Dar El le poruncea îndată cu tot dinadinsul să nu-L facă cunoscut.

Holy Martyr and Archdeacon Euplus of Catania (304)

He was a deacon from Catania in Sicily during the reign of Diocletian. During a persecution of Christians there, Euplus presented himself to the governor and proclaimed himself a Christian. While he was being tortured on the rack, the governor ordered him to worship Mars, Apollos, and Aeculapius, but he answered that he worshipped the Father, the Son and the Holy Spirit. He was beheaded in 304. His wonderworking relics are preserved in the village of Vico della Batonia near Naples.

The Holy Martyr Susanna the Virgin, and those with her (295-296)

She was the daughter of Gavinius, a Christian priest in Rome, and the niece of Pope Gaius. The Emperor Diocletian’s adopted son Maximian wished to marry Susanna, but she had no desire to marry any one, least of all a pagan. The patricians Claudia and Maxima were sent to Susanna by the Emperor to present Maximian’s suit; but instead she turned both of them, and all their households, to the Faith. The enraged Emperor had Claudia, Maxima and their families executed, then had Susanna herself beheaded. The Emperor’s wife, Serena, was a secret Christian, and took Susanna’s body secretly and buried it. Soon after this Susanna’s father Gavinius and her uncle Pope Gaius also met martyrdom.

Saint Niphon, Patriarch of Constantinople (1508)

He was born in Greece and became a monk at a young age, spending many years in asceticism on the Holy Mountain. Against his desire, he was made Bishop of Thessalonika, then Patriarch of Constantinople. He was banished by the Sultan (the Prologue does not say why), served as archbishop in Wallachia for a time, then returned to Dionysiou monastery on the Holy Mountain, where he reposed at the age of ninety. He composed the ‘Prayer at Departing’ used in the funeral service.

Repose of Fr Georges Florovsky (1979) (July 29 OC)