Hebrews 8.7-13 (Epistle)

7În adevăr, dacă legământul dintâi ar fi fost fără cusur, n-ar mai fi fost vorba să fie înlocuit cu un al doilea. 8Căci, ca o mustrare a zis Dumnezeu lui Israel: „Iată, vin zile, zice Domnul, când voi face cu casa lui Israel şi cu casa lui Iuda un legământ nou; 9nu ca legământul pe care l-am făcut cu părinţii lor, în ziua când i-am apucat de mână, ca să-i scot din ţara Egiptului. Pentru că n-au rămas în legământul Meu, şi nici Mie nu Mi-a păsat de ei, zice Domnul. 10Dar iată legământul pe care-l voi face cu casa lui Israel, după acele zile, zice Domnul: voi pune legile Mele în mintea lor şi le voi scrie în inimile lor; Eu voi fi Dumnezeul lor, şi ei vor fi poporul Meu. 11Şi nu vor mai învăţa fiecare pe vecinul sau pe fratele său, zicând: „Cunoaşte pe Domnul!”, căci toţi Mă vor cunoaşte, de la cel mai mic până la cel mai mare dintre ei. 12Pentru că le voi ierta nelegiuirile şi nu-Mi voi mai aduce aminte de păcatele şi fărădelegile lor.”

13Prin faptul că zice: „un nou legământ”, a mărturisit că cel dintâi este vechi; iar ce este vechi, ce a îmbătrânit, este aproape de pieire.

Mark 9.42-10.1 (Gospel)

42Dar, dacă va face cineva să păcătuiască pe unul din aceşti micuţi care cred în Mine, ar fi mai bine pentru el să i se lege de gât o piatră mare de moară şi să fie aruncat în mare. 43Dacă mâna ta te face să cazi în păcat, taie-o; este mai bine pentru tine să intri ciung în viaţă, decât să ai două mâini, şi să mergi în gheenă, în focul care nu se stinge, 44unde viermele lor nu moare, şi focul nu se stinge. 45Dacă piciorul tău te face să cazi în păcat, taie-l; este mai bine pentru tine să intri în viaţă şchiop, decât să ai două picioare, şi să fii aruncat în gheenă, în focul care nu se stinge, 46unde viermele lor nu moare, şi focul nu se stinge. 47Şi dacă ochiul tău te face să cazi în păcat, scoate-l; este mai bine pentru tine să intri în Împărăţia lui Dumnezeu numai cu un ochi, decât să ai doi ochi, şi să fii aruncat în focul gheenei, 48unde viermele lor nu moare, şi focul nu se stinge. 49Pentru că fiecare om va fi sărat cu foc, şi orice jertfă va fi sărată cu sare.

50Sarea este bună; dar dacă sarea îşi pierde puterea de a săra, cu ce îi veţi da înapoi puterea aceasta? Să aveţi sare în voi înşivă şi să trăiţi în pace unii cu alţii.” 1Isus a plecat de acolo şi a venit în ţinutul Iudeii, dincolo de Iordan. Gloatele s-au adunat din nou la El; şi, după obiceiul Său, a început iarăşi să-i înveţe.

Holy Prophet Haggai (ca. 520 BC)

He was born in Babylon, of the priestly tribe of Levi, during the captivity of the Jews. After their return to Jerusalem, the Jews began to rebuild the Temple and to worship there according to the Law, but were discouraged by opposition from the local population (many of them Jews who had not gone into captivity). So God raised up the holy Prophets Haggai and Zechariah (February 8) to stir the people to complete their sacred work. Haggai’s prophecies reveal that the drought that the Hebrews were suffering was brought about by their failure to complete the rebuilding of Jerusalem, and would only end when they rededicated themselves to their work. He is ranked tenth among the minor Prophets.

Holy Empress and Wonderworker Theophano (893)

She was born to noble parents in Constantinople. Beautiful and pious, she was chosen by the Emperor Basil (867-886) to be the bride of his son Leo VI the Wise. When Leo ascended the throne, the Empress showed no attraction to the honors and pleasures of the royal life, but devoted her days to prayer and almsgiving. She fulfilled all the duties of her Imperial station while living a life of austerity whenever out of the world’s sight. Beneath her rich garments she wore coarse haircloth, and kept fasts and vigils as if she were living the monastic life. She was humble and respectful to all, and would address even her servants as ‘Master’ or ‘Mistress.’ At night, after her servants had left her alone, she would leave her fine bed and sleep on a mat on the floor, rising often during the night to pray.

After her daughter Eudocia died in 892, she wished to leave the world and enter a monastery, but her spiritual father St Euthymius (August 5) would not give his blessing. Nonetheless, her time in the world was not long: only three years later she died, before she had reached the age of thirty. Immediately after her funeral in the Church of the Holy Apostles, her holy relics became the source of many miracles and healings, and are venerated to this day in the Ecumenical Patriarchate in Constantinople.