Isaiah 26.21-27.9 (6th Hour)

21Căci iată, Domnul iese din locuinţa Lui să pedepsească nelegiuirile locuitorilor pământului; şi pământul va da sângele pe faţă, şi nu va mai acoperi uciderile. 1În ziua aceea, Domnul va lovi cu sabia Lui cea aspră, mare şi tare leviatanul, Babilonul, şarpele fugar (Asur) şi leviatanul, şarpele inelat (Babel), şi va ucide balaurul de lângă mare (Egiptul). 2În ziua aceea, cântaţi o cântare asupra viei celei mai alese: 3„Eu, Domnul, sunt Păzitorul ei, Eu o ud în fiecare clipă; Eu o păzesc zi şi noapte ca să n-o vatăme nimeni. 4N-am nicio mânie. Dar, dacă voi găsi mărăcini şi spini, voi merge la luptă împotriva lor şi-i vor arde pe toţi, 5afară numai dacă vor căuta ocrotirea Mea, vor face pace cu Mine, da, vor face pace cu Mine.” 6În vremurile viitoare, Iacov va prinde rădăcină, Israel va înflori şi va odrăsli, şi va umple lumea cu roadele lui. 7L-a lovit oare Domnul cum a lovit pe cei ce-l loveau? L-a ucis El cum a ucis pe cei ce-l ucideau? 8Cu măsură l-ai pedepsit în robie, luându-l cu suflarea năprasnică a vântului de răsărit. 9Astfel, nelegiuirea lui Iacov a fost ispăşită; şi iată rodul iertării păcatului lui: Domnul a făcut toate pietrele altarelor ca nişte pietre de var prefăcute în ţărână; idolii Astarteii şi stâlpii soarelui nu se vor mai ridica.

Genesis 9.18-10.1 (Vespers)

18Fiii lui Noe, care au ieşit din corabie, erau: Sem, Ham şi Iafet; Ham este tatăl lui Canaan. 19Aceştia au fost cei trei fii ai lui Noe, şi din ei s-au răspândit oameni peste tot pământul. 20Noe a început să fie lucrător de pământ şi a sădit o vie. 21A băut vin, s-a îmbătat şi s-a dezgolit în mijlocul cortului său. 22Ham, tatăl lui Canaan, a văzut goliciunea tatălui său şi a spus celor doi fraţi ai lui afară. 23Atunci Sem şi Iafet au luat mantaua, au pus-o pe umeri, au mers de-a-ndărătelea şi au acoperit goliciunea tatălui lor; fiindcă feţele le erau întoarse înapoi, n-au văzut goliciunea tatălui lor. 24Noe s-a trezit din ameţeala vinului şi a aflat ce-i făcuse fiul său cel mai tânăr. 25Şi a zis: „Blestemat să fie Canaan! Să fie robul robilor fraţilor lui!” 26El a mai zis: „Binecuvântat să fie Domnul, Dumnezeul lui Sem, şi Canaan să fie robul lui! 27Dumnezeu să lărgească locurile stăpânite de Iafet, Iafet să locuiască în corturile lui Sem, şi Canaan să fie robul lor!” 28Noe a trăit, după potop, trei sute cincizeci de ani.

29Toate zilele lui Noe au fost de nouă sute cincizeci de ani; apoi a murit. 1Iată spiţa neamului fiilor lui Noe: Sem, Ham şi Iafet. După potop li s-au născut fii.

Proverbs 12.23-13.9 (LXX) (Vespers)

23Omul înţelept îşi ascunde ştiinţa, dar inima nebunilor vesteşte nebunia. – 24Mâna celor harnici va stăpâni, dar mâna leneşă va plăti bir. – 25Neliniştea din inima omului îl doboară, dar o vorbă bună îl înveseleşte. – 26Cel neprihănit arată prietenului său calea cea bună, dar calea celor răi îi duce în rătăcire. – 27Leneşul nu-şi frige vânatul, dar comoara de preţ a unui om este munca. –

28Pe cărarea neprihănirii este viaţa, şi pe drumul însemnat de ea nu este moarte. – 1Un fiu înţelept ascultă învăţătura tatălui său, dar batjocoritorul n-ascultă mustrarea. – 2Prin rodul gurii ai parte de bine, dar cei stricaţi au parte de silnicie. – 3Cine-şi păzeşte gura, îşi păzeşte sufletul; cine-şi deschide buzele mari aleargă spre pieirea lui. – 4Leneşul doreşte mult, şi totuşi, n-are nimic, dar cei harnici se satură. – 5Cel neprihănit urăşte cuvintele mincinoase, dar cel rău se face urât şi se acoperă de ruşine. – 6Neprihănirea păzeşte pe cel nevinovat, dar răutatea aduce pierzarea păcătosului. – 7Unul face pe bogatul, şi n-are nimic, altul face pe săracul, şi are totuşi mari avuţii. – 8Omul cu bogăţia lui îşi răscumpără viaţa, dar săracul n-ascultă mustrarea. – 9Lumina celor neprihăniţi arde voioasă, dar candela celor răi se stinge. –

Hieromartyr Basil of Ancyra (362)

St Basil labored for the Church during the reign of Julian the Apostate, who briefly attempted to return the Roman empire to paganism after the reign of St Constantine. The Saint had already suffered for the Faith as bishop of Anycra (now Ankara,the capital of Turkey), and when Julian came to power, fresh persecutions began. Basil openly denounced the Emperor’s anti-Christian policies, for which he was tortured and thrown in prison.

When the Emperor came to Ancyra, Basil was brought before him, and Julian urged the bishop to renounce the Faith, promising him wealth and position if he would do so. Basil replied, ‘I believe in my Christ, whom you have denied and who gave you this earthly kingdom, but He will shortly take this from you. How can you have no shame before the altar under which you were saved from death as an eight-year-old child when they sought to kill you? Therefore He will soon make this earthly kingdom from you, and your body shall not be buried when you have spewed forth your soul in bitter torments.’ The enraged Emperor ordered that seven strips be torn from Basil’s body every day, a torture which was carried out for seven days. When the Saint was once again brought before the Emperor, he tore off a strip of his own flesh and threw it to Julian, saying ‘Take this and eat it, Julian, if such food is sweet to you, but Christ is life for me.’ At this the Emperor ordered that red-hot iron spits be driven through Basil; and thus the holy bishop at last received the crown of martyrdom.

Martyr Drosida of Antioch, and five nuns (104)

‘The daughter of the Emperor Trajan, she was seized with five other women when they were gathering the bodies of the martyrs who had suffered for Christ by night, and was for this cruelly mutilated by the Emperor. The five women were terribly tortured and at last thrown into molten copper, where they surrendered their souls to their Lord. But Drosida remained under strict imperial guard. However, she escaped from the court and baptised herself in a river. After eight days she gave her soul into God’s hands.’ (Prologue)