Colossians 1.1-2, 7-11 (Epistle)

1Pavel, apostol al lui Isus Hristos, prin voia lui Dumnezeu, şi fratele Timotei, 2către sfinţii şi fraţii credincioşi în Hristos care sunt în Colose: Har şi pace de la Dumnezeu, Tatăl nostru, şi de la Domnul Isus Hristos. 7cum aţi învăţat de la Epafras, preaiubitul nostru tovarăş de slujbă. El este un credincios slujitor al lui Hristos pentru voi 8şi ne-a vorbit despre dragostea voastră în Duhul. 9De aceea şi noi, din ziua când am auzit aceste lucruri, nu încetăm să ne rugăm pentru voi şi să cerem să vă umpleţi de cunoştinţa voii Lui, în orice fel de înţelepciune şi pricepere duhovnicească; 10pentru ca, astfel, să vă purtaţi într-un chip vrednic de Domnul, ca să-I fiţi plăcuţi în orice lucru, aducând roade în tot felul de fapte bune şi crescând în cunoştinţa lui Dumnezeu, 11întăriţi, cu toată puterea, potrivit cu tăria slavei Lui, pentru orice răbdare şi îndelungă răbdare, cu bucurie,

Luke 11.1-10 (Gospel)

1Într-o zi, Isus Se ruga într-un loc anumit. Când a isprăvit rugăciunea, unul din ucenicii Lui I-a zis: „Doamne, învaţă-ne să ne rugăm, cum a învăţat şi Ioan pe ucenicii lui.” 2El le-a zis: „Când vă rugaţi, să ziceţi: Tatăl nostru care eşti în ceruri! Sfinţească-se Numele Tău; vie Împărăţia Ta; facă-se voia Ta, precum în cer, aşa şi pe pământ. 3Pâinea noastră cea de toate zilele dă-ne-o nouă în fiecare zi; 4şi ne iartă nouă păcatele noastre, fiindcă şi noi iertăm oricui ne este dator; şi nu ne duce în ispită, ci izbăveşte-ne de cel rău.” 5Apoi le-a mai zis: „Dacă unul dintre voi are un prieten şi se duce la el la miezul nopţii şi-i zice: „Prietene, împrumută-mi trei pâini, 6căci a venit la mine de pe drum un prieten al meu şi n-am ce-i pune înainte”; 7şi dacă, dinăuntrul casei lui, prietenul acesta îi răspunde: „Nu mă tulbura; acum uşa este încuiată, copiii mei sunt cu mine în pat, nu pot să mă scol să-ţi dau pâini” – 8vă spun: chiar dacă nu s-ar scula să i le dea, pentru că-i este prieten, totuşi, măcar pentru stăruinţa lui supărătoare, tot se va scula şi-i va da tot ce-i trebuie. 9De aceea şi Eu vă spun: cereţi, şi vi se va da; căutaţi, şi veţi găsi; bateţi, şi vi se va deschide. 10Fiindcă oricine cere capătă; cine caută găseşte; şi celui ce bate i se deschide.

Holy Martyr Arethas and those with him (524)

‘These Martyrs contested for piety’s sake in the year 524 in Najran, a city of Arabia Felix (present-day Yemen). When Dhu Nuwas, ruler of the Himyarite tribe in south Arabia, and a Judaizer, took power, he sought to blot out Christianity, especially at Najran, a Christian city. Against the counsels of Arethas, chief man of Najran, the city surrendered to Dhu Nuwas, who immediately broke the word he had given and sought to compel the city to renounce Christ. Led by Saint Arethas, hundreds of martyrs, including women, children, and babes, valiantly withstood his threats, and were beheaded and burned. After the men had been slain, all the free-born Christian women of Najran were brought before the tyrant and commanded to abjure Christ or die; yet they rebuked the persecutor with such boldness that he said even the men had not insulted him so contemptuously. So great was their faith that not one woman was found to deny Christ in all Najran, although some of them suffered torments more bitter than most of the men. In alliance with Byzantium, the Ethiopian King Elesbaan liberated Najran from Dhu Nuwas soon after and raised up churches in honour of the Martyrs. Najran became a place of pilgrimage until the rise of Islam a century later. At the end of his life King Elesbaan, who was also called Caleb, retired into solitude as a hermit; he sent his crown to Jerusalem as an offering to the Church of the Holy Sepulchre. He also is commemorated on this day as a saint. Saint Arethas’ name in Arabic, Harith, means “plowman, tiller,” much the same as “George” in Greek.’ (Great Horologion)

Ethiopia is still a Christian nation, surrounded by Islamic states. The late Emperor Haile Selasse’s name means, in Ethiopian, “Power of the Trinity.”