Scripture Readings
Luke 24.1-12
(4th Matins Gospel)
1În ziua întâi a săptămânii, femeile acestea, şi altele împreună cu ele, au venit la mormânt dis-de-dimineaţă şi au adus miresmele pe care le pregătiseră.
2Au găsit piatra răsturnată de pe mormânt,
3au intrat înăuntru, şi n-au găsit trupul Domnului Isus.
4Fiindcă nu ştiau ce să creadă, iată că li s-au arătat doi bărbaţi, îmbrăcaţi în haine strălucitoare.
5Îngrozite, femeile şi-au plecat feţele la pământ. Dar ei le-au zis: „Pentru ce căutaţi între cei morţi pe Cel ce este viu?
6Nu este aici, ci a înviat. Aduceţi-vă aminte ce v-a spus pe când era încă în Galileea,
7când zicea că: „Fiul omului trebuie să fie dat în mâinile păcătoşilor, să fie răstignit, şi a treia zi să învie.”
8Şi ele şi-au adus aminte de cuvintele lui Isus.
9La întoarcerea lor de la mormânt, au povestit toate aceste lucruri celor unsprezece şi tuturor celorlalţi.
10Cele ce au spus aceste lucruri apostolilor erau: Maria Magdalena, Ioana, Maria, mama lui Iacov, şi celelalte care erau împreună cu ele.
11Cuvintele acestea li se păreau apostolilor basme şi nu le credeau.
12Dar Petru s-a sculat şi a dat fuga la mormânt. S-a plecat şi s-a uitat înăuntru, dar n-a văzut decât fâşiile de pânză care stăteau pe pământ; apoi a plecat acasă, mirat de cele întâmplate.
Ephesians 5.8-19 (Epistle)
8Odinioară eraţi întuneric; dar acum sunteţi lumină în Domnul. Umblaţi deci ca nişte copii ai luminii.
9Căci roada luminii stă în orice bunătate, în neprihănire şi în adevăr.
10Cercetaţi ce este plăcut înaintea Domnului
11şi nu luaţi deloc parte la lucrările neroditoare ale întunericului, ba încă mai degrabă osândiţi-le.
12Căci e ruşine numai să spunem ce fac ei în ascuns.
13Dar toate aceste lucruri, când sunt osândite de lumină, sunt date la iveală; pentru că ceea ce scoate totul la iveală este lumina.
14De aceea zice: „Deşteaptă-te tu care dormi, scoală-te din morţi, şi Hristos te va lumina.”
15Luaţi seama deci să umblaţi cu băgare de seamă, nu ca nişte neînţelepţi, ci ca nişte înţelepţi.
16Răscumpăraţi vremea, căci zilele sunt rele.
17De aceea nu fiţi nepricepuţi, ci înţelegeţi care este voia Domnului.
18Nu vă îmbătaţi de vin, aceasta este destrăbălare. Dimpotrivă, fiţi plini de Duh.
19Vorbiţi între voi cu psalmi, cu cântări de laudă şi cu cântări duhovniceşti, şi cântaţi şi aduceţi din toată inima laudă Domnului.
Luke 13.10-17 (Gospel)
10Isus învăţa pe norod într-o sinagogă în ziua Sabatului.
11Şi acolo era o femeie stăpânită de optsprezece ani de un duh de neputinţă; era gârbovă şi nu putea nicidecum să-şi îndrepte spatele.
12Când a văzut-o Isus, a chemat-o şi i-a zis: „Femeie, eşti dezlegată de neputinţa ta.”
13Şi-a întins mâinile peste ea: îndată s-a îndreptat şi slăvea pe Dumnezeu.
14Dar fruntaşul sinagogii, mâniat că Isus săvârşise vindecarea aceasta în ziua Sabatului, a luat cuvântul şi a zis norodului: „Sunt şase zile în care trebuie să lucreze omul; veniţi, dar, în aceste zile să vă vindecaţi, şi nu în ziua Sabatului!”
15„Făţarnicilor”, i-a răspuns Domnul, „oare în ziua Sabatului nu-şi dezleagă fiecare din voi boul sau măgarul de la iesle şi-l duce de-l adapă?
16Dar femeia aceasta, care este o fiică a lui Avraam şi pe care Satana o ţinea legată de optsprezece ani, nu trebuia oare să fie dezlegată de legătura aceasta în ziua Sabatului?”
17Pe când vorbea El astfel, toţi potrivnicii Lui au rămas ruşinaţi; şi norodul se bucura de toate lucrurile minunate pe care le făcea El.
Commemorations
Holy Martyr Paramon and his 370 Companions (ca. 250)
“Akylinus, the Governor of Bithynia in the reign of the Emperor Decius (249-51), was leaving for the hot springs at Bisaltia, when he decided to make 370 Christians from Nicomedia, who had been imprisoned on his orders, worship in the temple of Isis. On their refusal to do so, they were all beheaded. Seeing this massacre, the righteous Paramon cried out: ‘What a wicked deed to slaughter so many righteous men, and strangers moreover, as if they were animals.’ The Governor heard these words and had Paramon seized and taken with him under guard. On the road he was mistreated in various ways by the soldiers. Some of them struck him with their spears, others excised his tongue and other members, and he was finally put to death in the presence of the Governor.” (Synaxarion) Note: of the various persecutions launched by the pagan Emperors before St Constantine, the persecution under Decius was probably the fiercest and bloodiest.
Our Holy Father Pitirim of Egypt (4th c.)
“Abba Pitirim directed a group of ascetics who led a very austere life in the arid mountains of the Thebaid. He was himself a disciple and third successor of Saint Anthony the Great (17 Jan.) in his hermitage. He ate no more than a little flour mixed with water twice a week, and so persevered in spiritual labours that he gained abundant graces from the Holy Spirit. Among other things, he taught that to each passion there corresponds a demon who tries to stir up that passion within us through different temptations. In order to get rid of these demons and of evil thoughts, Abba Pitirim said that we must first free our hearts from passions.” (Synaxarion)