2 Corinthians 1.1-7 (Epistle)

1Pavel, apostol al lui Isus Hristos, prin voia lui Dumnezeu, şi fratele Timotei, către Biserica lui Dumnezeu care este în Corint şi către toţi sfinţii care sunt în toată Ahaia: 2Har şi pace vouă de la Dumnezeu, Tatăl nostru, şi de la Domnul Isus Hristos! 3Binecuvântat să fie Dumnezeu, Tatăl Domnului nostru Isus Hristos, Părintele îndurărilor şi Dumnezeul oricărei mângâieri, 4care ne mângâie în toate necazurile noastre, pentru ca, prin mângâierea cu care noi înşine suntem mângâiaţi de Dumnezeu, să putem mângâia pe cei ce se află în vreun necaz! 5Căci, după cum avem parte din belşug de suferinţele lui Hristos, tot aşa, prin Hristos avem parte din belşug şi de mângâiere. 6Aşa că, dacă suntem în necaz, suntem pentru mângâierea şi mântuirea voastră; dacă suntem mângâiaţi, suntem pentru mângâierea voastră, care se arată prin faptul că răbdaţi aceleaşi suferinţe ca şi noi. 7Şi nădejdea noastră pentru voi este neclintită, pentru că ştim că, dacă aveţi parte de suferinţe, aveţi parte şi de mângâiere.

Matthew 21.43-46 (Gospel)

43De aceea, vă spun că Împărăţia lui Dumnezeu va fi luată de la voi şi va fi dată unui neam care va aduce roadele cuvenite. 44Cine va cădea peste piatra aceasta va fi zdrobit de ea; iar pe acela peste care va cădea ea, îl va spulbera.” 45După ce au auzit pildele Lui, preoţii cei mai de seamă şi fariseii au înţeles că Isus vorbeşte despre ei

46şi căutau să-L prindă; dar se temeau de noroade, pentru că ele Îl socoteau drept proroc.

Holy Apostles of the Seventy and Deacons Prochorus, Nicanor, Timon and Parmenas

They are mentioned by name in Acts 6:5. St Prochorus became Bishop of Nicomedia and reposed in peace. St Nicanor was stoned to death in Jerusalem. St Timon became Bishop of Bostra in Arabia and ended his life in martyrdom by fire at the hands of the pagans. St Parmenas died in peace in Jerusalem.

St Irene, Abbess of the Convent of Chrysovalantou (912)

“Saint Irene, who was from Cappadocia, flourished in the ninth century. Because of her great beauty and virtue, she was brought to Constantinople as a prospective bride for the young Emperor Michael (8422-867); however, as St Joannicius the Great foretold, it was God’s will that she assume the monastic habit instead. She shone forth in great ascetical labors, and suffered many attacks from the demons; while yet a novice, she attained to the practice of St Arsenius the Great, of praying the whole night long with arms stretched out towards Heaven (see May 8). God showed forth great signs and wonders in her, and she became the Abbess of the Convent of Chrysovalantou. She was granted the gift of clairvoyance and knew the thoughts of all that came to her. She appeared in a vision to the king and rebuked him for unjustly imprisoning a nobleman who had been falsely accused. Through a sailor from Patmos to whom he had appeared, St John the Theologian sent her fragrant and wondrous apples from Paradise. She reposed at the age of 103, still retaining the youthful beauty of her countenance. After her repose, marvellous healings beyond number have been wrought by her to the present day.” (Great Horologion)