Acts 4.23-31 (Epistle)

23După ce li s-a dat drumul, ei s-au dus la ai lor şi le-au istorisit tot ce le spuseseră preoţii cei mai de seamă şi bătrânii. 24Când au auzit ei aceste lucruri, şi-au ridicat glasul toţi împreună către Dumnezeu şi au zis: „Stăpâne, Doamne, care ai făcut cerul, pământul, marea şi tot ce este în ele! 25Tu ai zis prin Duhul Sfânt, prin gura părintelui nostru David, robul Tău: „Pentru ce se întărâtă neamurile şi pentru ce cugetă noroadele lucruri deşarte? 26Împăraţii pământului s-au răsculat şi domnitorii s-au unit împotriva Domnului şi împotriva Unsului Său.” 27În adevăr, împotriva Robului Tău celui sfânt, Isus, pe care L-ai uns Tu, s-au însoţit în cetatea aceasta Irod şi Pilat din Pont cu Neamurile şi cu noroadele lui Israel, 28ca să facă tot ce hotărâse mai dinainte mâna Ta şi sfatul Tău. 29Şi acum, Doamne, uită-Te la ameninţările lor, dă putere robilor Tăi să vestească Cuvântul Tău cu toată îndrăzneala 30şi întinde-Ţi mâna, ca să se facă tămăduiri, minuni şi semne prin Numele Robului Tău celui sfânt, Isus.” 31După ce s-au rugat ei, s-a cutremurat locul unde erau adunaţi; toţi s-au umplut de Duhul Sfânt şi vesteau Cuvântul lui Dumnezeu cu îndrăzneală.

John 5.24-30 (Gospel)

24Adevărat, adevărat vă spun că cine ascultă cuvintele Mele şi crede în Cel ce M-a trimis are viaţa veşnică şi nu vine la judecată, ci a trecut din moarte la viaţă. 25Adevărat, adevărat vă spun că vine ceasul, şi acum a şi venit, când cei morţi vor auzi glasul Fiului lui Dumnezeu, şi cei ce-l vor asculta vor învia. 26Căci, după cum Tatăl are viaţa în Sine, tot aşa a dat şi Fiului să aibă viaţa în Sine. 27Şi I-a dat putere să judece, întrucât este Fiu al omului. 28Nu vă miraţi de lucrul acesta; pentru că vine ceasul când toţi cei din morminte vor auzi glasul Lui 29şi vor ieşi afară din ele. Cei ce au făcut binele vor învia pentru viaţă; iar cei ce au făcut răul vor învia pentru judecată. 30Eu nu pot face nimic de la Mine însumi: judec după cum aud; şi judecata Mea este dreaptă, pentru că nu caut să fac voia Mea, ci voia Tatălui, care M-a trimis.

Apostles Aristarchus, Pudens and Trophimus of the Seventy

All three are mentioned by name by the Apostle Paul.

Aristarchus is mentioned in Acts 19:29, Colossians 4:10 and Philemon 24. He was bishop of Apamea in Syria; St Paul calls him ‘my fellow-prisoner’ and ‘my fellow-laborer’.

Pudens is mentioned in 2 Timothy 4:21. He was a prominent Roman citizen who gave refuge to Christians; his house was first a place of refuge for the Apostles, then one of the first churches in Rome.

Trophimus is mentioned with Pudens in 2 Timothy 4:21, and in Acts 21:29, where we learn that he was from Ephesus. He accompanied the Apostle Paul on some of his missions.

All three, like St Paul, were beheaded during Nero’s persecutions.

Holy Martyr Ardalion the Actor (3rd c.)

He was a comic actor whose specialty was an act which mocked the Christian martyrs. But during an especially fierce persecution under the Emperor Maximian, his heart was changed in an unknown way, and during one of his performances he called out to the crowd that he was a Christian and that they must not laugh. For this, Ardalion was arrested and tried, and died by torture, as the Prologue says, “playing the role of martyr in very truth and with honour.”