Galatians 2.6-10 (Epistle)

6Cei ce sunt socotiţi ca fiind ceva – orice ar fi fost ei, nu-mi pasă: Dumnezeu nu caută la faţa oamenilor – aceştia, zic, ei cei cu vază nu mi-au adăugat nimic. 7Ba dimpotrivă, când au văzut că mie îmi fusese încredinţată Evanghelia pentru cei netăiaţi împrejur, după cum lui Petru îi fusese încredinţată Evanghelia pentru cei tăiaţi împrejur – 8căci Cel ce făcuse din Petru apostolul celor tăiaţi împrejur, făcuse şi din mine apostolul Neamurilor – 9şi, când au cunoscut harul care-mi fusese dat, Iacov, Chifa şi Ioan, care sunt priviţi ca stâlpi, mi-au dat mie şi lui Barnaba mâna dreaptă de însoţire, ca să mergem să propovăduim: noi la Neamuri, iar ei la cei tăiaţi împrejur. 10Ne-au spus numai să ne aducem aminte de cei săraci, şi chiar aşa am şi căutat să fac.

Mark 5.22-24, 35-6.1 (Gospel)

22Atunci a venit unul din fruntaşii sinagogii, numit Iair. Cum L-a văzut, fruntaşul s-a aruncat la picioarele Lui 23şi I-a făcut următoarea rugăminte stăruitoare: „Fetiţa mea trage să moară; rogu-Te, vino de-Ţi pune mâinile peste ea, ca să se facă sănătoasă şi să trăiască.” 24Isus a plecat împreună cu el. Şi după El mergea mult norod şi-L îmbulzea. 35Pe când vorbea El încă, iată că vin nişte oameni de la fruntaşul sinagogii care-i spun: „Fiica ta a murit; pentru ce mai superi pe Învăţătorul?” 36Dar Isus, fără să ţină seamă de cuvintele acestea, a zis fruntaşului sinagogii: „Nu te teme, crede numai!” 37Şi n-a îngăduit nimănui să-L însoţească, afară de Petru, Iacov şi Ioan, fratele lui Iacov. 38Au ajuns la casa fruntaşului sinagogii. Acolo Isus a văzut o zarvă, şi pe unii care plângeau şi se tânguiau mult. 39A intrat înăuntru şi le-a zis: „Pentru ce faceţi atâta zarvă şi pentru ce plângeţi? Copila n-a murit, ci doarme.” 40Ei îşi băteau joc de El. Atunci, după ce i-a scos afară pe toţi, a luat cu El pe tatăl copilei, pe mama ei şi pe cei ce-L însoţiseră şi a intrat acolo unde zăcea copila. 41A apucat-o de mână şi i-a zis: „Talita, cumi”, care tălmăcit înseamnă: „Fetiţo, scoală-te îţi zic!” 42Îndată fetiţa s-a sculat şi a început să umble; căci era de doisprezece ani. Ei au rămas încremeniţi.

43Isus le-a poruncit cu tărie să nu ştie nimeni lucrul acesta; şi a zis să dea de mâncare fetiţei. 1Isus a plecat de acolo şi S-a dus în patria Lui. Ucenicii Lui au mers după El.

Martyr Agathonicus of Nicomedia and his companions (4th c.)

He lived in Nicomedia, where he turned many pagans from their idolatry to faith in Christ. For this he and several companions were seized, beaten, bound, and taken to Byzantium. On the way, several of Agathonicus’ companions died from their harsh treatment. The survivors, including Agathonicus himself, were taken to Selyvria in Thrace, where they were tortured before the Emperor himself, then beheaded.

Holy Martyr Eulalia of Barcelona (303)

She was born of Christian parents in Barcelona, and dedicated herself to a life of holiness, taking Christ as her bridegroom. When the persecutor Dacian came to Barcelona, Eulalia secretly left her parents’ house by night and came before Dacian, denouncing him in front of many witnesses as a murderer of the innocent, and publicly confessing her faith in Christ. The wicked Dacian had her stripped and beaten, then tied to a tree in the form of a cross, and ordered that her flesh be burned with torches. When her torturer mockingly asked ‘Where is your Christ to save you?’ she answered ‘He is here with me; you cannot see Him because of your impurity.’ When the holy Eulalia died at last under torture, the people saw a white dove fly from her mouth. An unseasonable snowstorm then covered her naked body like a white garment.