4 Iulie 2026
Saturday of the 5th week after Pentecost

Apostles Fast — Fish, Wine and Oil are Allowed

Commemorations

Martyr Julian of Tarsus in Cilicia (305)
Our Holy Fathers Julius and Julian (5th c.)

Scripture Readings

Romans 8.14-21 (Epistle)

14Căci toţi cei ce sunt călăuziţi de Duhul lui Dumnezeu sunt fii ai lui Dumnezeu. 15Şi voi n-aţi primit un duh de robie, ca să mai aveţi frică; ci aţi primit un duh de înfiere care ne face să strigăm: „Ava!, adică: Tată!” 16Însuşi Duhul adevereşte împreună cu duhul nostru că suntem copii ai lui Dumnezeu. 17Şi, dacă suntem copii, suntem şi moştenitori: moştenitori ai lui Dumnezeu şi împreună moştenitori cu Hristos, dacă suferim cu adevărat împreună cu El, ca să fim şi proslăviţi împreună cu El. 18Eu socotesc că suferinţele din vremea de acum nu sunt vrednice să fie puse alături cu slava viitoare, care are să fie descoperită faţă de noi. 19De asemenea, şi firea aşteaptă cu o dorinţă înfocată descoperirea fiilor lui Dumnezeu. 20Căci firea a fost supusă deşertăciunii – nu de voie, ci din pricina celui ce a supus-o – cu nădejdea însă, 21că şi ea va fi izbăvită din robia stricăciunii, ca să aibă parte de slobozenia slavei copiilor lui Dumnezeu.

Matthew 9.9-13 (Gospel)

9De acolo, Isus a mers mai departe şi a văzut pe un om, numit Matei, şezând la vamă. Şi i-a zis: „Vino după Mine.” Omul acela s-a sculat şi a mers după El. 10Pe când şedea Isus la masă, în casă, iată că au venit o mulţime de vameşi şi păcătoşi şi au şezut la masă cu El şi cu ucenicii Lui. 11Fariseii au văzut lucrul acesta şi au zis ucenicilor Lui: „Pentru ce mănâncă Învăţătorul vostru cu vameşii şi cu păcătoşii?” 12Isus i-a auzit şi le-a zis: „Nu cei sănătoşi au trebuinţă de doctor, ci cei bolnavi. 13Duceţi-vă de învăţaţi ce înseamnă: „Milă voiesc, iar nu jertfă!” Căci n-am venit să chem la pocăinţă pe cei neprihăniţi, ci pe cei păcătoşi.”

Commemorations

Martyr Julian of Tarsus in Cilicia (305)

“Of a noble senatorial family, he lived in Tarsus in Cilicia and suffered in the reign of Diocletian. Although only eighteen years old when he was taken for trial for the Faith, St Julian was already both educated and resolute in Christian faith and devotion. The imperial governor took him from city to city for a whole year, torturing him all the while and attempting to persuade him to renounce Christ. Julian’s mother followed her son at a distance. When the governor seized her and sent her to urge her son to renounce Christ, she spent three days in the prison with him, giving him precisely the opposite advice, teaching him and giving him the strength not to lose heart but to go to his death with courage and gratitude to God. His torturers then sewed Julian into a sack of sand with scorpions and snakes and threw him into the sea, and his mother also died under torture. The waves carried his body onto the shore, and the faithful took it to Alexandria, where they buried it in 290. His relics were later taken to Antioch. St John Chrysostom himself gave an eulogy for the holy martyr Julian: ‘A holy voice comes forth from the lips of the martyr, and with this voice is poured out a light brighter than the rays of the sun.’ He said further: ‘Take whomsoever you will, be he a madman or one possessed, and lead him to the grave of this saint, to the martyr’s relics, and you will see the demon immediately jump out and flee as from blazing fire.’ It is evident from this speech that many wonders must have been wrought at St Julian’s grave.” (Prologue)

Our Holy Fathers Julius and Julian (5th c.)

They were brothers from Greece, Christians from childhood; Julius was a priest, Julian a deacon. At the command of the Emperor Theodosius the Younger, they set out as missionaries to destroy idols and bring the people to faith in Christ throughout the Empire. During their lifetime they built a hundred churches and brought thousands to Christ. They reposed in peace near Milan: that city’s people once invoked St Julius for help against wolves.