1 Thessalonians 2.14-19 (Epistle)

14Căci, fraţilor, voi aţi călcat pe urmele bisericilor lui Dumnezeu, care sunt în Hristos Isus, în Iudeea; pentru că şi voi aţi suferit din partea celor de un neam cu voi aceleaşi rele pe care le-au suferit ele din partea iudeilor. 15Iudeii aceştia au omorât pe Domnul Isus şi pe proroci, pe noi ne-au prigonit, nu plac lui Dumnezeu şi sunt vrăjmaşi tuturor oamenilor, 16căci ne opresc să vorbim Neamurilor, ca să fie mântuite. Astfel ei totdeauna pun vârf păcatelor lor. Dar, la urmă, i-a ajuns mânia lui Dumnezeu! 17Noi, fraţilor, după ce am fost despărţiţi câtăva vreme de voi, cu faţa, dar nu cu inima, am avut cu atât mai mult dorinţa să vă vedem. 18Astfel, o dată şi chiar de două ori, am voit (eu, Pavel, cel puţin) să venim la voi; dar ne-a împiedicat Satana. 19Căci cine este, în adevăr, nădejdea sau bucuria, sau cununa noastră de slavă? Nu sunteţi voi, înaintea Domnului nostru Isus Hristos, la venirea Lui?

Luke 10.1-15 (Gospel)

1După aceea Domnul a mai rânduit alţi şaptezeci de ucenici şi i-a trimis doi câte doi înaintea Lui, în toate cetăţile şi în toate locurile pe unde avea să treacă El. 2Şi le-a zis: „Mare este secerişul, dar puţini sunt lucrătorii! Rugaţi, dar, pe Domnul secerişului să scoată lucrători la secerişul Său. 3Duceţi-vă; iată, vă trimit ca pe nişte miei în mijlocul lupilor. 4Să nu luaţi cu voi nici pungă, nici traistă, nici încălţăminte şi să nu întrebaţi pe nimeni de sănătate pe drum. 5În orice casă veţi intra, să ziceţi întâi: „Pacea să fie peste casa aceasta!” 6Şi dacă va fi acolo un fiu al păcii, pacea voastră va rămâne peste el; altminteri ea se va întoarce la voi. 7Să rămâneţi în casa aceea şi să mâncaţi şi să beţi ce vi se va da; căci vrednic este lucrătorul de plata sa. Să nu umblaţi din casă în casă. 8În oricare cetate veţi intra, şi unde vă vor primi oamenii, să mâncaţi ce vi se va pune înainte; 9să vindecaţi pe bolnavii care vor fi acolo şi să le ziceţi: „Împărăţia lui Dumnezeu s-a apropiat de voi.” 10Dar în oricare cetate veţi intra, şi nu vă vor primi, să vă duceţi pe uliţele ei şi să ziceţi: 11„Scuturăm împotriva voastră, chiar şi praful din cetatea voastră care s-a lipit de picioarele noastre; totuşi să ştiţi că Împărăţia lui Dumnezeu s-a apropiat de voi.” 12Eu vă spun că în ziua judecăţii va fi mai uşor pentru Sodoma decât pentru cetatea aceea. 13Vai de tine, Horazine! Vai de tine, Betsaido! Căci dacă ar fi fost făcute în Tir şi Sidon lucrările puternice care au fost făcute în voi, demult s-ar fi pocăit stând în sac şi cenuşă. 14De aceea, în ziua judecăţii, va fi mai uşor pentru Tir şi Sidon decât pentru voi. 15Şi tu, Capernaume, vei fi înălţat oare până la cer? Vei fi coborât până în Locuinţa morţilor.

Holy Martyr Arethas and those with him (524)

‘These Martyrs contested for piety’s sake in the year 524 in Najran, a city of Arabia Felix (present-day Yemen). When Dhu Nuwas, ruler of the Himyarite tribe in south Arabia, and a Judaizer, took power, he sought to blot out Christianity, especially at Najran, a Christian city. Against the counsels of Arethas, chief man of Najran, the city surrendered to Dhu Nuwas, who immediately broke the word he had given and sought to compel the city to renounce Christ. Led by Saint Arethas, hundreds of martyrs, including women, children, and babes, valiantly withstood his threats, and were beheaded and burned. After the men had been slain, all the free-born Christian women of Najran were brought before the tyrant and commanded to abjure Christ or die; yet they rebuked the persecutor with such boldness that he said even the men had not insulted him so contemptuously. So great was their faith that not one woman was found to deny Christ in all Najran, although some of them suffered torments more bitter than most of the men. In alliance with Byzantium, the Ethiopian King Elesbaan liberated Najran from Dhu Nuwas soon after and raised up churches in honour of the Martyrs. Najran became a place of pilgrimage until the rise of Islam a century later. At the end of his life King Elesbaan, who was also called Caleb, retired into solitude as a hermit; he sent his crown to Jerusalem as an offering to the Church of the Holy Sepulchre. He also is commemorated on this day as a saint. Saint Arethas’ name in Arabic, Harith, means “plowman, tiller,” much the same as “George” in Greek.’ (Great Horologion)

Ethiopia is still a Christian nation, surrounded by Islamic states. The late Emperor Haile Selasse’s name means, in Ethiopian, “Power of the Trinity.”