Romans 11.13-24 (Epistle)

13V-o spun vouă, Neamurilor: „Întrucât sunt apostol al Neamurilor, îmi slăvesc slujba mea 14şi caut ca, dacă este cu putinţă, să stârnesc gelozia celor din neamul meu şi să mântuiesc pe unii din ei. 15Căci, dacă lepădarea lor a adus împăcarea lumii, ce va fi primirea lor din nou, decât viaţă din morţi? 16Iar dacă cele dintâi roade sunt sfinte, şi plămădeala este sfântă; şi dacă rădăcina este sfântă, şi ramurile sunt sfinte. 17Iar dacă unele din ramuri au fost tăiate, şi dacă tu, care erai dintr-un măslin sălbatic, ai fost altoit în locul lor şi ai fost făcut părtaş rădăcinii şi grăsimii măslinului, 18nu te făli faţă de ramuri. Dacă te făleşti, să ştii că nu tu ţii rădăcina, ci rădăcina te ţine pe tine. 19Dar vei zice: „Ramurile au fost tăiate, ca să fiu altoit eu.” 20Adevărat: au fost tăiate din pricina necredinţei lor, şi tu stai în picioare prin credinţă: nu te îngâmfa, dar, ci teme-te! 21Căci dacă n-a cruţat Dumnezeu ramurile fireşti, nu te va cruţa nici pe tine. 22Uită-te, dar, la bunătatea şi asprimea lui Dumnezeu: asprime faţă de cei ce au căzut, şi bunătate faţă de tine, dacă nu încetezi să rămâi în bunătatea aceasta; altminteri, vei fi tăiat şi tu. 23Şi chiar ei, dacă nu stăruie în necredinţă, vor fi altoiţi; căci Dumnezeu poate să-i altoiască iarăşi. 24Fiindcă, dacă tu, care ai fost tăiat dintr-un măslin care din fire era sălbatic, ai fost altoit, împotriva firii tale, într-un măslin bun, cu cât mai mult vor fi altoiţi ei, care sunt ramuri fireşti, în măslinul lor?

Matthew 11.27-30 (Gospel)

27„Toate lucrurile Mi-au fost date în mâini de Tatăl Meu; şi nimeni nu cunoaşte deplin pe Fiul, afară de Tatăl; tot astfel nimeni nu cunoaşte deplin pe Tatăl, afară de Fiul şi acela căruia vrea Fiul să i-L descopere. 28Veniţi la Mine, toţi cei trudiţi şi împovăraţi, şi Eu vă voi da odihnă. 29Luaţi jugul Meu asupra voastră şi învăţaţi de la Mine, căci Eu sunt blând şi smerit cu inima; şi veţi găsi odihnă pentru sufletele voastre.

30Căci jugul Meu este bun, şi sarcina Mea este uşoară.”

Hieromartyr Methodius, bishop of Patara/Olympia (312)

Noted in his own time for his wisdom and virtue, he was called Eubolos, meaning “of good counsel.” He was among the first to oppose the heretical writings of Origen. He was bishop in Patara (according to some sources) or Olympia (according to others), then of Tyre in Phoenecia. Under the Emperor Maximinus, he was attacked by the pagans and received the crown of martyrdom in Chalkis in Greece.

St Kallistos I, Patriarch of Constantinople (1363)

For twenty-eight years he lived the ascetical life on Mt Athos as a disciple of St Gregory of Mt Sinai. Later, he founded the monastery of St Mamas, also on Mt Athos. In 1350 he was elected Patriarch of Constantinople. After four years, he resigned the patriarchal throne to return to the Holy Mountain, but was called back to the throne, where he remained until his death in 1363. He wrote the definitive lives of St Gregory the Sinaite and St Theodosius of Trnovo. He was known to St Maximos Kapsokalyvia (the Hut-burner), who foretold his death: On his final journey to Serbia, on which he died, the Patriarch stopped on Mt Athos, where St Maximos saw him and said, “This elder will not see his flock again, because I hear behind him the hymn over the grave, ‘Blessed are those that are undefiled in the way…’”

Blessed Studios (5th c.)

He was a prominent nobleman and consul in Constantinople. In the City he founded both the Church of St John the Forerunner in 463, and the monastery thereafter called the Studion in honor of him. The Studion monastery nurtured a long line of ascetics, teachers, and martyrs; perhaps the best known is St Theodore the Studite (November 11), the great defender of the holy icons. The monastery was destroyed by the Crusaders in 1204, restored in 1293 by Emperor Andronicus II.