Matthew 28.16-20 (1st Matins Gospel)

16Cei unsprezece ucenici s-au dus în Galileea, pe muntele unde le poruncise Isus să meargă. 17Când L-au văzut ei, I s-au închinat, dar unii s-au îndoit. 18Isus S-a apropiat de ei, a vorbit cu ei şi le-a zis: „Toată puterea Mi-a fost dată în cer şi pe pământ. 19Duceţi-vă şi faceţi ucenici din toate neamurile, botezându-i în Numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh. 20Şi învăţaţi-i să păzească tot ce v-am poruncit. Şi iată că Eu sunt cu voi în toate zilele, până la sfârşitul veacului.” Amin.

1 Corinthians 15.1-11 (Epistle)

1Vă fac cunoscut, fraţilor, Evanghelia pe care v-am propovăduit-o, pe care aţi primit-o, în care aţi rămas 2şi prin care sunteţi mântuiţi, dacă o ţineţi aşa după cum v-am propovăduit-o; altfel, degeaba aţi crezut. 3V-am învăţat înainte de toate, aşa cum am primit şi eu: că Hristos a murit pentru păcatele noastre, după Scripturi; 4că a fost îngropat, şi a înviat a treia zi, după Scripturi; 5şi că S-a arătat lui Chifa, apoi celor doisprezece. 6După aceea S-a arătat la peste cinci sute de fraţi deodată, dintre care cei mai mulţi sunt încă în viaţă, iar unii au adormit. 7În urmă S-a arătat lui Iacov, apoi tuturor apostolilor. 8După ei toţi, ca unei stârpituri, mi S-a arătat şi mie. 9Căci eu sunt cel mai neînsemnat dintre apostoli; nu sunt vrednic să port numele de apostol, fiindcă am prigonit Biserica lui Dumnezeu. 10Prin harul lui Dumnezeu sunt ce sunt. Şi harul Lui faţă de mine n-a fost zadarnic; ba încă am lucrat mai mult decât toţi: totuşi nu eu, ci harul lui Dumnezeu care este în mine. 11Astfel, dar, ori eu, ori ei, noi aşa propovăduim, şi voi aşa aţi crezut.

Matthew 19.16-26 (Gospel)

16Atunci s-a apropiat de Isus un om şi I-a zis: „Învăţătorule, ce bine să fac, ca să am viaţa veşnică?” 17El i-a răspuns: „De ce mă întrebi: „Ce bine?” Binele este Unul singur. Dar dacă vrei să intri în viaţă, păzeşte poruncile.” 18„Care?”, I-a zis el. Şi Isus i-a răspuns: „Să nu ucizi; să nu preacurveşti; să nu furi; să nu faci o mărturisire mincinoasă; 19să cinsteşti pe tatăl tău şi pe mama ta”; şi: „Să iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi.” 20Tânărul I-a zis: „Toate aceste porunci le-am păzit cu grijă din tinereţea mea; ce-mi mai lipseşte?” 21„Dacă vrei să fii desăvârşit”, i-a zis Isus, „du-te de vinde ce ai, dă la săraci şi vei avea o comoară în cer! Apoi vino şi urmează-Mă.” 22Când a auzit tânărul vorba aceasta, a plecat foarte întristat; pentru că avea multe avuţii. 23Isus a zis ucenicilor Săi: „Adevărat vă spun că greu va intra un bogat în Împărăţia cerurilor. 24Vă mai spun iarăşi că este mai uşor să treacă o cămilă prin urechea acului, decât să intre un bogat în Împărăţia lui Dumnezeu.” 25Ucenicii, când au auzit lucrul acesta, au rămas uimiţi de tot şi au zis: „Cine poate, atunci, să fie mântuit?” 26Isus S-a uitat ţintă la ei şi le-a zis: „La oameni lucrul acesta este cu neputinţă, dar la Dumnezeu toate lucrurile sunt cu putinţă.”

Our Holy Father Poemen (Pimen) the Great (450)

“He was an Egyptian by birth and a great Egyptian ascetic. As a boy, he visited various spiritual teachers and gathered proven experience as a bee gathers honey from flowers. Pimen once begged the elder Paul to take him to St Païsius. Seeing him, Païsius said: ‘This child will save many; the hand of God is on him.’ In time, Pimen became a monk and drew two of his brothers to monasticism. Their mother once came to see her sons, but Pimen would not allow her in, asking through the door: ‘Which do you want more: to see us here and now, or in the other world in eternity?’ Their mother went away joy-fully, saying: ‘If I will see you for certain there, I don’t need to see you here.’ In the monastery of these three brothers, governed by the eldest, Abba Anoub, the rule was as follows: at night, four hours were passed in manual work, four hours in sleep and four in reading the Psalter. The day was passed, from morning to noon, in alternate work and prayer, from mid-day to Vespers in reading and after Vespers they prepared their meal, the only one in the twenty—four hours, and this usually of some sort of cabbage. Pimen himself said about their life: ‘We ate what was to hand. No-one ever said: “Give me something else”, or “I won’t eat that”. In that way, we spent our whole life in silence and peace.’ He lived in the fifth century, and entered peacefully into rest in great old age.” (Prologue)

His name means “shepherd”. Many of his words can be found in the Sayings of the Desert Fathers.

Great-martyr Phanurius the Newly Appeared of Rhodes

“Little is known of the holy Martyr Phanurius, except that which is depicted concerning his martyrdom on his holy icon, which was discovered in the year 1500 among the ruins of an ancient church on Rhodes, when the Moslems ruled there. Thus he is called “the Newly-Revealed.” The faithful pray to Saint Phanurius especially to help them recover things that have been lost, and because he has answered their prayers so often, the custom has arisen of baking the Phaneropita (‘Phanarius-Cake’) as a thank-offering.” (Great Horologion)

There is a tradition that his mother was a great sinner, and that he was unable to convert her in her lifetime. After her death he prayed more for her salvation than for his own. As he was being stoned to death, he prayed: ‘For the sake of these my sufferings, Lord, help all those who will pray to Thee for the salvation of Phanurius’ sinful mother.’ So, in Egypt, where he is much revered, many Christians pray ‘O Lord, save Phanurius’ mother and help me, a sinner.’