Romans 11.25-36 (Epistle)

25Fraţilor, pentru ca să nu vă socotiţi singuri înţelepţi, nu vreau să nu ştiţi taina aceasta: o parte din Israel a căzut într-o împietrire care va ţine până va intra numărul deplin al Neamurilor. 26Şi atunci tot Israelul va fi mântuit, după cum este scris: „Izbăvitorul va veni din Sion şi va îndepărta toate nelegiuirile de la Iacov. 27Acesta va fi legământul pe care-l voi face cu ei, când le voi şterge păcatele.” 28În ce priveşte Evanghelia, ei sunt vrăjmaşi, şi aceasta spre binele vostru; dar în ce priveşte alegerea, sunt iubiţi, din pricina părinţilor lor. 29Căci lui Dumnezeu nu-I pare rău de darurile şi de chemarea făcută. 30După cum voi odinioară n-aţi ascultat de Dumnezeu, şi după cum, prin neascultarea lor, aţi căpătat îndurare acum, 31tot aşa, ei acum n-au ascultat, pentru ca, prin îndurarea arătată vouă, să capete şi ei îndurare. 32Fiindcă Dumnezeu a închis pe toţi oamenii în neascultare, ca să aibă îndurare de toţi. 33O, adâncul bogăţiei, înţelepciunii şi ştiinţei lui Dumnezeu! Cât de nepătrunse sunt judecăţile Lui şi cât de neînţelese sunt căile Lui! 34Şi, în adevăr, „cine a cunoscut gândul Domnului? Sau cine a fost sfetnicul Lui? 35Cine I-a dat ceva întâi, ca să aibă de primit înapoi?”

36Din El, prin El şi pentru El sunt toate lucrurile. A Lui să fie slava în veci! Amin.

1 Corinthians 4.9-16 (Epistle, Apostles)

9Căci parcă Dumnezeu a făcut din noi, apostolii, oamenii cei mai de pe urmă, nişte osândiţi la moarte; fiindcă am ajuns o privelişte pentru lume, îngeri şi oameni. 10Noi suntem nebuni pentru Hristos; voi, înţelepţi în Hristos! Noi, slabi; voi, tari! Voi, puşi în cinste; noi, dispreţuiţi! 11Până în clipa aceasta suferim de foame şi de sete, suntem goi, chinuiţi, umblăm din loc în loc, 12ne ostenim şi lucrăm cu mâinile noastre; când suntem ocărâţi, binecuvântăm; când suntem prigoniţi, răbdăm; 13când suntem vorbiţi de rău, ne rugăm. Până în ziua de azi, am ajuns ca gunoiul lumii acesteia, ca lepădătura tuturor. 14Nu vă scriu aceste lucruri ca să vă fac ruşine; ci ca să vă sfătuiesc ca pe nişte copii preaiubiţi ai mei. 15Căci, chiar dacă aţi avea zece mii de învăţători în Hristos, totuşi n-aveţi mai mulţi părinţi; pentru că eu v-am născut în Hristos Isus, prin Evanghelie. 16De aceea vă rog să călcaţi pe urmele mele.

Matthew 12.1-8 (Gospel)

1În vremea aceea, Isus trecea prin lanurile de grâu într-o zi de Sabat. Ucenicii Lui, care erau flămânzi, au început să smulgă spice de grâu şi să le mănânce. 2Fariseii, când au văzut lucrul acesta, I-au zis: „Uite că ucenicii Tăi fac ce nu este îngăduit să facă în ziua Sabatului.” 3Dar Isus le-a răspuns: „Oare n-aţi citit ce a făcut David, când a flămânzit el şi cei ce erau împreună cu el? 4Cum a intrat în Casa lui Dumnezeu şi a mâncat pâinile pentru punerea înaintea Domnului, pe care nu-i era îngăduit să le mănânce nici lui, nici celor ce erau cu el, ci numai preoţilor? 5Sau n-aţi citit în Lege că, în zilele de Sabat, preoţii calcă Sabatul în Templu, şi totuşi sunt nevinovaţi? 6Dar Eu vă spun că aici este Unul mai mare decât Templul. 7Dacă aţi fi ştiut ce înseamnă: „Milă voiesc, iar nu jertfe!”, n-aţi fi osândit pe nişte nevinovaţi. 8Căci Fiul omului este Domn şi al Sabatului.”

Mark 3.13-19 (Gospel, Apostles)

13În urmă, Isus S-a suit pe munte; a chemat la El pe cine a vrut, şi ei au venit la El. 14A rânduit dintre ei doisprezece, ca să-i aibă cu Sine şi să-i trimită să propovăduiască. 15Le-a dat şi putere să vindece bolile şi să scoată dracii. 16Iată cei doisprezece pe care i-a rânduit: Simon, căruia i-a pus numele Petru; 17Iacov, fiul lui Zebedei, şi Ioan, fratele lui Iacov, cărora le-a pus numele Boanerghes, care tălmăcit înseamnă: „Fiii tunetului”; 18Andrei; Filip; Bartolomeu; Matei; Toma; Iacov, fiul lui Alfeu; Tadeu; Simon, canaanitul, 19şi Iuda Iscarioteanul, care L-a şi vândut.

Synaxis of the Holy, Glorious and All-praised Twelve Apostles

Though each of the Twelve Apostles has his own Feast day, on this day they are commemorated together. Of the Twelve, only St John the Theologian died in peace; the rest met a martyr’s end. Following are their individual feast days and the manner of their end.

Roman citizens could not be crucified: crucifixion was considered a shameful death unworthy of a citizen. For this reason the Apostle Paul was ‘privileged’ to be beheaded.

Peter: June 29, January 16. Crucified upside down.

Andrew: November 30. Crucified.

James the Son of Zebedee: April 30. Beheaded.

John the Theologian: September 26, May 8. Died in peace in a wondrous way.

Philip: November 14. Crucified.

Bartholomew: June 11, August 25. Crucified, then flayed and beheaded.

Thomas: October 6. Pierced with five spears.

Matthew the Evangelist: November 16. Burned to death.

James the Son of Aphaeos: October 9. Crucified.

Thaddeus (or Jude the brother of James): June 19. Crucified.

Simon the Zealot: May 10. Crucified.

Matthias: August 9. Stoned, then beheaded with an axe when dead.

Paul: June 29. Beheaded.