Orthodox Calendar

21 Iunie 2028
Wednesday of the 3rd week after Pentecost

Apostles Fast

Commemorations

  • Martyr Julian of Tarsus in Cilicia (305)
  • Our Holy Fathers Julius and Julian (5th c.)

Scripture Readings

Romans 8.2-13 (Epistle)

2În adevăr, legea Duhului de viaţă în Hristos Isus m-a izbăvit de legea păcatului şi a morţii. 3Căci – lucru cu neputinţă Legii, întrucât firea pământească o făcea fără putere – Dumnezeu a osândit păcatul în firea pământească, trimiţând, din pricina păcatului, pe însuşi Fiul Său într-o fire asemănătoare cu a păcatului, 4pentru ca porunca Legii să fie împlinită în noi, care trăim nu după îndemnurile firii pământeşti, ci după îndemnurile Duhului. 5În adevăr, cei ce trăiesc după îndemnurile firii pământeşti umblă după lucrurile firii pământeşti; pe când cei ce trăiesc după îndemnurile Duhului umblă după lucrurile Duhului. 6Şi umblarea după lucrurile firii pământeşti este moarte, pe când umblarea după lucrurile Duhului este viaţă şi pace. 7Fiindcă umblarea după lucrurile firii pământeşti este vrăjmăşie împotriva lui Dumnezeu, căci ea nu se supune Legii lui Dumnezeu şi nici nu poate să se supună. 8Deci cei ce sunt pământeşti nu pot să placă lui Dumnezeu. 9Voi însă nu mai sunteţi pământeşti, ci duhovniceşti, dacă Duhul lui Dumnezeu locuieşte în adevăr în voi. Dacă n-are cineva Duhul lui Hristos, nu este al Lui. 10Şi dacă Hristos este în voi, trupul vostru, da, este supus morţii, din pricina păcatului; dar duhul vostru este viu, din pricina neprihănirii. 11Şi dacă Duhul Celui ce a înviat pe Isus dintre cei morţi locuieşte în voi, Cel ce a înviat pe Hristos Isus din morţi va învia şi trupurile voastre muritoare, din pricina Duhului Său, care locuieşte în voi. 12Aşadar, fraţilor, noi nu mai datorăm nimic firii pământeşti, ca să trăim după îndemnurile ei. 13Dacă trăiţi după îndemnurile ei, veţi muri; dar dacă, prin Duhul, faceţi să moară faptele trupului, veţi trăi.

Matthew 10.16-22 (Gospel)

16Iată, Eu vă trimit ca pe nişte oi în mijlocul lupilor. Fiţi, dar, înţelepţi ca şerpii şi fără răutate ca porumbeii. 17Păziţi-vă de oameni; căci vă vor da în judecata soboarelor şi vă vor bate în sinagogile lor. 18Din pricina Mea, veţi fi duşi înaintea dregătorilor şi înaintea împăraţilor, ca să slujiţi ca mărturie înaintea lor şi înaintea Neamurilor. 19Dar, când vă vor da în mâna lor, să nu vă îngrijoraţi, gândindu-vă cum sau ce veţi spune; căci ce veţi avea de spus vă va fi dat chiar în ceasul acela; 20fiindcă nu voi veţi vorbi, ci Duhul Tatălui vostru va vorbi în voi. 21Fratele va da la moarte pe fratele său, şi tatăl pe copilul lui; copiii se vor scula împotriva părinţilor lor şi-i vor omorî. 22Veţi fi urâţi de toţi, din pricina Numelui Meu; dar cine va răbda până la sfârşit va fi mântuit.

Commemorations

Martyr Julian of Tarsus in Cilicia (305)

“Of a noble senatorial family, he lived in Tarsus in Cilicia and suffered in the reign of Diocletian. Although only eighteen years old when he was taken for trial for the Faith, St Julian was already both educated and resolute in Christian faith and devotion. The imperial governor took him from city to city for a whole year, torturing him all the while and attempting to persuade him to renounce Christ. Julian’s mother followed her son at a distance. When the governor seized her and sent her to urge her son to renounce Christ, she spent three days in the prison with him, giving him precisely the opposite advice, teaching him and giving him the strength not to lose heart but to go to his death with courage and gratitude to God. His torturers then sewed Julian into a sack of sand with scorpions and snakes and threw him into the sea, and his mother also died under torture. The waves carried his body onto the shore, and the faithful took it to Alexandria, where they buried it in 290. His relics were later taken to Antioch. St John Chrysostom himself gave an eulogy for the holy martyr Julian: ‘A holy voice comes forth from the lips of the martyr, and with this voice is poured out a light brighter than the rays of the sun.’ He said further: ‘Take whomsoever you will, be he a madman or one possessed, and lead him to the grave of this saint, to the martyr’s relics, and you will see the demon immediately jump out and flee as from blazing fire.’ It is evident from this speech that many wonders must have been wrought at St Julian’s grave.” (Prologue)

Our Holy Fathers Julius and Julian (5th c.)

They were brothers from Greece, Christians from childhood; Julius was a priest, Julian a deacon. At the command of the Emperor Theodosius the Younger, they set out as missionaries to destroy idols and bring the people to faith in Christ throughout the Empire. During their lifetime they built a hundred churches and brought thousands to Christ. They reposed in peace near Milan: that city’s people once invoked St Julius for help against wolves.