Colossians 1.18-23 (Epistle)

18El este Capul trupului, al Bisericii. El este Începutul, Cel întâi născut dintre cei morţi, pentru ca în toate lucrurile să aibă întâietatea. 19Căci Dumnezeu a vrut ca toată plinătatea să locuiască în El 20şi să împace totul cu Sine prin El, atât ce este pe pământ, cât şi ce este în ceruri, făcând pace prin sângele crucii Lui. 21Şi pe voi, care odinioară eraţi străini şi vrăjmaşi prin gândurile şi prin faptele voastre rele, El v-a împăcat acum 22prin trupul Lui de carne, prin moarte, ca să vă facă să vă înfăţişaţi înaintea Lui sfinţi, fără prihană şi fără vină; 23negreşit, dacă rămâneţi şi mai departe întemeiaţi şi neclintiţi în credinţă, fără să vă abateţi de la nădejdea Evangheliei pe care aţi auzit-o, care a fost propovăduită oricărei făpturi de sub cer şi al cărei slujitor am fost făcut eu, Pavel.

Luke 12.48-59 (Gospel)

48Dar cine n-a ştiut-o, şi a făcut lucruri vrednice de lovituri, va fi bătut cu puţine lovituri. Cui i s-a dat mult, i se va cere mult; şi cui i s-a încredinţat mult, i se va cere mai mult. 49Eu am venit să arunc un foc pe pământ. Şi ce vreau decât să fie aprins chiar acum! 50Am un botez cu care trebuie să fiu botezat şi cât de mult doresc să se îndeplinească! 51Credeţi că am venit să aduc pace pe pământ? Eu vă spun: nu; ci mai degrabă dezbinare. 52Căci, de acum înainte, din cinci care vor fi într-o casă, trei vor fi dezbinaţi împotriva a doi, şi doi împotriva a trei. 53Tatăl va fi dezbinat împotriva fiului, şi fiul împotriva tatălui; mama împotriva fiicei, şi fiica împotriva mamei; soacra împotriva nurorii, şi nora împotriva soacrei.” 54El a mai zis noroadelor: „Când vedeţi un nor ridicându-se la apus, îndată ziceţi: „Vine ploaia.” Şi aşa se întâmplă. 55Şi când vedeţi suflând vântul de la miazăzi, ziceţi: „Are să fie zăduf.” Şi aşa se întâmplă. 56Făţarnicilor, faţa pământului şi a cerului ştiţi s-o deosebiţi; vremea aceasta cum de n-o deosebiţi? 57Şi pentru ce nu judecaţi şi voi singuri ce este drept? 58Când te duci cu pârâşul tău înaintea judecătorului, pe drum caută să scapi de el; ca nu cumva să te târască înaintea judecătorului, judecătorul să te dea pe mâna temnicerului, şi temnicerul să te arunce în temniţă.

59Îţi spun că nu vei ieşi de acolo până nu vei plăti şi cel mai de pe urmă bănuţ.”

Holy Apostles of the Seventy Olympas, Rodion, Erastus, Sosipater and Quartus

All of these Apostles were among the Seventy, and all are mentioned by St Paul in Romans 16. Saints Olympas and Rodion followed St Peter to Rome and were beheaded under Nero around the year 54. The other three reposed in peace after serving the Church as bishops: St Sosipater as Bishop of Iconium; St Erastus (described by St Paul as city treasurer of Corinth) as Bishop of Paneas (Caesarea Philippi); St Quartus as Bishop of Beirut. Quartus is said to have converted most of the citizens of Beirut to faith in Christ before his repose.

Our Venerable Father Arsenios of Cappadocia, the Wonderworker (1924)

“Cappadocia (in eastern Turkey) is virtually devoid of Christians now, but in 1840, when St Arsenios was born there, there were still vital Orthodox communities. He became a monk and was sent to his native town, Farasa, to serve the people. He became known as a mighty intercessor before God, praying for all who came to him, Muslims as well as Christians. His countless miracles of healing became known throughout Cappadocia; those who could not come to see him would sometimes send articles of clothing for him to pray over. He became known as Hadjiefendis, a Muslim term of honour for pilgrims, because he made pilgrimage to the Holy Land every ten years on foot. He never accepted any gifts in return for his prayers and healings, saying ‘Our faith is not for sale!’

“He concealed his holiness as much as he could beneath a rough and sharp-tempered exterior. If anyone expressed admiration for him, he would reply “So you think I’m a saint? I’m only a sinner worse than you. Don’t you see that I even lose my temper? The miracles you see are done by Christ. I do no more than lift up my hands and pray to him.” But as the Scriptures say, the prayers of a righteous man avail much, and when St Arsenios lifted up his hands, wonders often followed.

“He lived in a small cell with an earthen floor, fasted often and was in the habit of shutting himself in his cell for at least two whole days every week to devote himself entirely to prayer.

“Father Arsenios predicted the expulsion of the Greeks from Asia Minor before it happened, and organized his flock for departure. When the expulsion order came in 1924, the aged Saint led his faithful on a 400-mile journey across Turkey on foot. He had foretold that he would only live forty days after reaching Greece, and this came to pass. His last words were “The soul, the soul, take care of it more than the flesh, which will return to earth and be eaten by worms!” Two days later, on November 10, 1924, he died in peace at the age of eighty-three. Since 1970, many apparitions and miracles have occurred near his holy relics, which reside in the Monastery of Souroti near Thessalonica. He was officially glorified by the Patriarchate of Constantinople in 1986.”

— Source: Orthodox Parish of St John of Kronstadt (UK)

The primary source for the life of St Arsenios is Saint Arsenios the Cappadocian, compiled by Elder Païsios of the Holy Mountain, who was baptized as an infant by the Saint.