Colossians 2.20-3.3 (Epistle)

20Dacă aţi murit împreună cu Hristos faţă de învăţăturile începătoare ale lumii, de ce, ca şi cum aţi trăi încă în lume, vă supuneţi la porunci ca acestea: 21„Nu lua, nu gusta, nu atinge cutare lucru!”? 22Toate aceste lucruri, care pier odată cu întrebuinţarea lor şi sunt întemeiate pe porunci şi învăţături omeneşti,

23au, în adevăr, o înfăţişare de înţelepciune, într-o închinare voită, o smerenie şi asprime faţă de trup, dar nu sunt de niciun preţ împotriva gâdilării firii pământeşti. 1Dacă deci aţi înviat împreună cu Hristos, să umblaţi după lucrurile de sus, unde Hristos şade la dreapta lui Dumnezeu. 2Gândiţi-vă la lucrurile de sus, nu la cele de pe pământ. 3Căci voi aţi murit, şi viaţa voastră este ascunsă cu Hristos în Dumnezeu.

Luke 11.1-10 (Gospel)

1Într-o zi, Isus Se ruga într-un loc anumit. Când a isprăvit rugăciunea, unul din ucenicii Lui I-a zis: „Doamne, învaţă-ne să ne rugăm, cum a învăţat şi Ioan pe ucenicii lui.” 2El le-a zis: „Când vă rugaţi, să ziceţi: Tatăl nostru care eşti în ceruri! Sfinţească-se Numele Tău; vie Împărăţia Ta; facă-se voia Ta, precum în cer, aşa şi pe pământ. 3Pâinea noastră cea de toate zilele dă-ne-o nouă în fiecare zi; 4şi ne iartă nouă păcatele noastre, fiindcă şi noi iertăm oricui ne este dator; şi nu ne duce în ispită, ci izbăveşte-ne de cel rău.” 5Apoi le-a mai zis: „Dacă unul dintre voi are un prieten şi se duce la el la miezul nopţii şi-i zice: „Prietene, împrumută-mi trei pâini, 6căci a venit la mine de pe drum un prieten al meu şi n-am ce-i pune înainte”; 7şi dacă, dinăuntrul casei lui, prietenul acesta îi răspunde: „Nu mă tulbura; acum uşa este încuiată, copiii mei sunt cu mine în pat, nu pot să mă scol să-ţi dau pâini” – 8vă spun: chiar dacă nu s-ar scula să i le dea, pentru că-i este prieten, totuşi, măcar pentru stăruinţa lui supărătoare, tot se va scula şi-i va da tot ce-i trebuie. 9De aceea şi Eu vă spun: cereţi, şi vi se va da; căutaţi, şi veţi găsi; bateţi, şi vi se va deschide. 10Fiindcă oricine cere capătă; cine caută găseşte; şi celui ce bate i se deschide.

Holy Martyr Nestor, Companion of St Demetrius (306)

See St Demetrius, commemorated yesterday, October 26.

St Procla, the wife of Pontius Pilate.

When Pilate was about to judge Christ, Procla attempted to dissuade him, saying “Have nothing to do with that just man, for I have suffered many things this day in a dream because of him.” Pilate ignored her warning. (See Matthew 27). St Procla reposed in peace.

Our Venerable Father Demetrius of Basarabov (Romania) (13th c.)

He was born early in the thirteenth century to a peasant family in the village of Basarov, then part of Bulgaria. Even in childhood, he gave himself to fasting and prayer. Once, walking across a field, he accidentally stepped on a bird’s nest in the grass, killing the young birds. He was so filled with remorse that he went barefoot for three years, winter and summer, in penance. When he was grown he joined a monastery and, after a few years of community life, received a blessing to dwell in a cave near the River Lom. After many years of solitary struggle, he reposed in his cave. Three hundred years passed, during which all memory of the simple ascetic was lost. Then, one Spring the river flooded the cave and carried off Demetrius’ body, which had lain incorrupt in the cave for centuries. The body was carried downstream and buried in gravel. Another hundred years went by, and the Saint appeared in a dream to a paralyzed girl, telling her to ask her parents to take her to the river bank, where she would be healed. The family, along with many clergy and villagers, went to a spot where some local people had earlier seen an unexplained light. They dug and soon unearthed the still-incorrupt and radiant body of St Demetrius, by which the girl was instantly healed. A church was built in the village of Basarabov to honor the precious relics, and through the years the Saint worked many miracles there.

In 1774, during the Russian-Turkish war, General Peter Saltikov ordered the holy relics taken to Russia so that they would not be desecrated by the Turks. When the relics came to Bucharest, a pious Christian friend of the General begged him not to deprive the country of one of its most precious saints; so the General took only one of the Saint’s hands, sending it to the Kiev Caves Lavra. Saint Demetrius’ body was placed in the cathedral of Bucharest, where it has been venerated ever since. Every year on October 27, a three-day festival is held in the Saint’s honor, attended by crowds of the faithful.