1 Corinthians 7.12-24 (Epistle)

12Celorlalţi le zic eu, nu Domnul: dacă un frate are o nevastă necredincioasă, şi ea voieşte să trăiască înainte cu el, să nu se despartă de ea. 13Şi dacă o femeie are un bărbat necredincios, şi el voieşte să trăiască înainte cu ea, să nu se despartă de bărbatul ei. 14Căci bărbatul necredincios este sfinţit prin nevasta credincioasă, şi nevasta necredincioasă este sfinţită prin fratele; altminteri, copiii voştri ar fi necuraţi, pe când acum sunt sfinţi. 15Dacă cel necredincios vrea să se despartă, să se despartă; în împrejurarea aceasta, fratele sau sora nu sunt legaţi: Dumnezeu ne-a chemat să trăim în pace. 16Căci ce ştii tu, nevastă, dacă îţi vei mântui bărbatul? Sau ce ştii tu, bărbate, dacă îţi vei mântui nevasta? 17Încolo, fiecare să rămână în starea în care l-a aşezat Domnul şi în care l-a chemat Dumnezeu. Aceasta este rânduiala pe care am aşezat-o în toate bisericile. 18Dacă cineva a fost chemat pe când era tăiat împrejur, să rămână tăiat împrejur. Dacă cineva a fost chemat pe când era netăiat împrejur, să nu se taie împrejur. 19Tăierea împrejur nu este nimic, şi netăierea împrejur nu este nimic, ci păzirea poruncilor lui Dumnezeu. 20Fiecare să rămână în chemarea pe care o avea când a fost chemat. 21Ai fost chemat când erai rob? Să nu te nelinişteşti de lucrul acesta; dar, dacă poţi să ajungi slobod, foloseşte-te. 22Căci robul chemat în Domnul este un slobozit al Domnului. Tot aşa, cel slobod care a fost chemat este un rob al lui Hristos. 23Voi aţi fost cumpăraţi cu un preţ. Nu vă faceţi, dar, robi oamenilor. 24Fiecare, fraţilor, să rămână cu Dumnezeu în starea în care era când a fost chemat.

Matthew 14.35-15.11 (Gospel)

35Oamenii din locul acela, care cunoşteau pe Isus, au trimis să dea de ştire în toate împrejurimile şi au adus la El pe toţi bolnavii.

36Bolnavii Îl rugau să le dea voie numai să se atingă de poala hainei Lui. Şi toţi câţi s-au atins s-au vindecat. 1Atunci nişte farisei şi nişte cărturari din Ierusalim au venit la Isus şi I-au zis: 2„Pentru ce calcă ucenicii Tăi datina bătrânilor? Căci nu-şi spală mâinile când mănâncă.” 3Drept răspuns, El le-a zis: „Dar voi de ce călcaţi porunca lui Dumnezeu în folosul datinii voastre? 4Căci Dumnezeu a zis: „Cinsteşte pe tatăl tău şi pe mama ta” şi: „Cine va grăi de rău pe tatăl său sau pe mama sa să fie pedepsit negreşit cu moartea.” 5Dar voi ziceţi: „Cine va zice tatălui său sau mamei sale: „Ori cu ce te-aş putea ajuta l-am închinat lui Dumnezeu” 6nu mai este ţinut să cinstească pe tatăl său sau pe mama sa. Şi aţi desfiinţat astfel Cuvântul lui Dumnezeu în folosul datinii voastre. 7Făţarnicilor, bine a prorocit Isaia despre voi, când a zis: 8„Norodul acesta se apropie de Mine cu gura şi Mă cinsteşte cu buzele, dar inima lui este departe de Mine. 9Degeaba Mă cinstesc ei, învăţând ca învăţături nişte porunci omeneşti.” 10Isus a chemat mulţimea la Sine şi a zis: „Ascultaţi şi înţelegeţi: 11Nu ce intră în gură spurcă pe om; ci ce iese din gură, aceea spurcă pe om.”

Hieromartyr Apollinarius, bishop of Ravenna (75)

He was a disciple of St Peter, born in Antioch. St Peter took him to Rome (he was bishop of Antioch before being bishop of Rome, so Antioch is as much the ‘see of Peter’ as is Rome) and made him Bishop of Ravenna. In Ravenna, he healed the wife of the military governor of a grave illness, after which the governor and his household confessed Christ and were baptized. Apollinarius was able to form a house church in the governor’s home, from which he labored for the Gospel for twelve years. Eventually, he was condemned to exile in Illyria for his faith, and began a life of missionary travel in the Balkans, travelling as far as the Danube. After twelve years of this work, he was driven back to Italy by the hostility of some of the pagans. He was received with joy by the people of Ravenna, which aroused the envy of the pagan elders, who denounced him to the Emperor Vespasian. When the elders asked permission to kill Apollinarius, the Emperor only gave them permission to drive him from the city, wisely saying ‘It is not seemly to take revenge on behalf of the gods, for they can themselves be revenged on their enemies if they are angered.’ But, in defiance of the Imperial decree, the pagan leaders attacked and killed Apollinarius with knives. His holy relics are preserved in Ravenna, in a church dedicated to him.

Holy Prophet Ezekiel (6th c. BC)

He is counted as the third-ranked of the Major Prophets. Read the Old Testament book that bears his name, in which the Church recognizes prophecies of the Lord’s Incarnation by the Virgin and of the general resurrection of mankind.

Righteous Anna (Hannah), mother of the prophet Samuel Righteous Anna (Hannah), mother of the prophet Samuel